joi, 3 februarie 2011

Dorinta si inchinare!

                                        Imi doresc ca orice om,
                                       Sa traiesc viata ca un pom
                                       Falnic, plin de fantezie,
                                       Sa domnesc peste vecie.

                                      Dar odata si odata,
                                      Mi se v-a deschide o poarta
                                      Poarta portilor in cer,
                                      Printre stele, prin mister,
                                      Sa aleg si sa decid....
                                      Oare, cui am sa ma inchin?
                                      Ma voi inchina lu' Domnul
                                     Cel Atotcunoscatorul,
                                     Ce ma v-a planta odata
                                      In padurea luminata,
                                      Luminata de sfintire 
                                     Si atotbucurie...

marți, 1 februarie 2011

Sufletul de nu ar fi el......

         Cu prilejul venirii inceputului de luna, m-am gandit ca ar fi atat interesant cat si nou pentru blog, cat si pentru noi toti, de a incepe noi postari ce au ca simbol POEZIA. Si nu orice poezie, ci poezii de inima, dor si in special de suflet! Poezii de creatie proprie..........


                                                            Sufletul de nu ar fi el......

                                                      Sufletul, de dor imi plange,
                                                      De amor si deznadejde
                                                      Prin a veacuri pururi,
                                                      De durerea nepatrunsului.

                                                     Astept, astept, fara incetare
                                                     Clipa intalnirii tale,
                                                     Clipa bucuriei, OARE?
                                                    ...................................

                                                    Sa-ti vad chipul luminat,
                                                   Sa-ti simt trupul inflacarat,
                                                   Sa-ti simt buzele cum cer
                                                   Dragostea ce pe un...ecler

                                                   Dulce, bun si savuros,
                                                  Oare stii ca eu tin post?
                                                  Postul negru de asteptare,
                                                 Al intalnirii tale!?



luni, 31 ianuarie 2011

Violare vizuala......

Iata ca am ajuns sa folosesc si acest cuvant ,,violare'', insa in scopul bun de a pune in evidenta si in balanta in acelasi timp privirea si modul de a intelege ,,aceasta arta''! DA! Privirea este o arta ce multi putin o inteleg, sau chiar deloc, dar bucuria acestui dar de a intelege si descoperi lumina ochilor celui de langa tine, nu poate decat sa intelegi mult mai bine si mai profund societatea si in special oamenii societatii.
Surasul fiecarei priviri ale noastre nu poate decat sa incalzeasca si sa dezmierde sufletul celui de langa tine, cat si bucuria de a fi aproape langa tine!
Deci......Privirea este comoara sufletului, comoara ce multi o doresc, dar multi nu o inteleg, comoara ce schimba vieti sau alimenteaza suferinte!
Priviti cu incredere!
Priviti spre viitor!

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

A venit si ziua de azi!!!

         DA!.... a venit ziua zilelor!.... o zi ca orisicare, dar cu o insemnatate profunda si plina de amintiri ce imi rascolesc gandurile si sentimentele, dar care ma face sa rad , sa zambesc, pentru ca viitorul e in fata!
Un viitor poate frumos...., poate mai putin placut, dar stiu ca avand alaturi familia, prietenii, si nu numai, ma fac sa-mi spun in minte...:,,E prea frumoasa, si prea placuta viata asta, ca sa pot irosi vreo zi, o secunda din ea!''
    Multumesc inca o data familiei, prietenilor si celorlalti care mi-au fost, imi sunt , si imi vor fii aproape!! Cat si increderea primita de la voi!!!

LA MULTI ANI TUTUROR!!!
LA MULTI ANI mie!!!

luni, 24 ianuarie 2011

Tu te impaci cu tine insuti?.....

                  Am ajuns si in pragul sfasitului de luna, de sfarsit de semestru scolar, in care acest ,,sfarsit'' marsaluieste prin gandurile si sentimentele noastre, ale tuturor! Aud, vad, simt, gandesc, imi dau seama de realitate, de situatia in sine, cat si intelegerea celui apropiat, al prietenilor, cat si a celor ce cred ca viata este un joc ce are un Sfarsit fericit. 
                 Apar situatii neprevazute, apar situatii in care iti pui  o intrebare, sau mai multe: ,,Oare eu ma impac cu mine insumi?", ,,Oare tot ce gandesc este bine, este confortabil sa merg pe acel drum?''. Iata cateva intrebari care framanta, si framanta pana la epuizare gandurile, inimile si sufletele unora dintre noi, care pana la urma golesc  din dorintele si incercarile noastre!
Toate aceste lucruri ne fac viata o ,,cusca a nefericirii'', si a deznadejdii, ce poate sa ne ,,inghita'', fara a avea scapare.....
  Traieste-ti viata cu cap, si puneti o intrebare simpla: Oare ma impac cu mine insumi? 
FII TU INSUTI SI IUBESTE-TI APROAPELE!!!!









marți, 18 ianuarie 2011

Prietenie......speranta....

     Cu multa simpatie, doresc sa impartasesc cu voi cateva cuvinte despre speranta fiecaruia dintre noi, dorinta de prietenie si prietenia adevarata!
   Speranta este o putere magnifica care iti poate da tot ce nu ai si ceea ce iti doresti dar aceea fiind ceva imposibil!
De fiecare data cand suntem tristi si simtim ca totul cade pe langa noi ni se spune: ‘Speranta moare ultima‘.Oare asa o fi? Speranta nu este ceva sigur ce iti da convingerea ca lucrurile vor lua o intorsatura buna, ci convingerea ca ceea ce faci are sens indiferent ce intorsatura iau lucrurile.
Ce e si cu speranta asta?Oare ne-ar fi mai bine si mai usor fara … e autoamagire,o modalitate de a amana acceptarea unei situatii care nu-ti convine,este lucrul de care ne agatam cand se strang norii,si credinta dispare credinta, motivatie … nu stiu, dar asta chiar ca moare ultima, nu moare nici sa vrei s-o ucizi si, chiar daca moare tot nu se preda.
   Cred ca fara ea am putea depasi si accepta mai usor niste situatii, dar uneori ne da si putere… ca ce chestie daca ai toate datele concrete si obiective impotriva unei situatii, tu tot vei spera? Speranta este ultimul lucru care daca stii cum sa-ti masori limitele, se v-a intoarce ca un bumerang, gata-gata sa te ,,inchida''.
  Vorbind de speranta, reiese prietenia...... Un lucru ce poate sa-ti aduca mai devreme sau mai tarziu fericirea cea mault dorita, sprijinul celui apropiat, cat si partea cealalta a baricadei, cum ar fi deznadejdea, suferinta si lipsa increderii de sine. Prietenia adevarata consta nu numai in a vorbi cu cineva, a te sfatui, si asa mai departe, ci mai consta in puterea de a ,,lega'' doua persoane prin  intuitia si devotamentul reciproc , creat in timp, ce poate ,,blinda'' o prietenie  pe viata!
    ,,Impletind'', daca pot spune asa, aceste doua dorinte, aceste binecuvantari, si impliniri sufletesti, duc la o STARE afectiva cum de putine ori te intalnesti!
    Crede in PRIETENIE!
    Crede in SPERANTA!
    Crezi in TINE!!!


joi, 13 ianuarie 2011

Cunoastere si iubire

        Iata, dupa o pauza de cateva zile, in care am putut vedea si simti cum lumea evolueaza suparata, trista si fara a avea stabilitate, m-am gandit sa postez cateva lucruri simple la prima vedere, dar extrem de importante si semnificative completarii unui ''puzzle al vietii''
       Fiecare dintre noi isi orienteaza viata catre ceva, fiecare isi cauta un sens vietii. Toti ne dorim o viata frumoasa, fara "hopuri", fara evenimente de natura sa o perturbe. Pentru a trai frumos trebuie sa reusim sa imbinam, sa armonizam - nu intamplator, termenul "armonie" desemneaza o stare de echilibru intre doua contrarii.Poate cheia ar fi imbinarea celor doua piese: cunoasterea si iubirea. Fiecare dintre ele este la fel de importanta.
Fara sentimente, in speta fara iubire, suntem aproape fara viata. Aceasta este, de fapt, lectia lui Iisus: este lectia iubirii. Prin iubire, totul capata sens.Totul se rezuma la acest sentiment atat de frumos, dar atat de greu de atins: "daca dragoste nu e, nimic nu e".
     Cunoasterea este, insa, la fel de importanta. Daca ne-am intreba de fiecare data pentru ce infaptuim ceva , lipsa de sens a multora din actiunile noastre ar iesi la iveala . Traim uneori ca niste orbi, intr-o lume ale carei legi ne scapa. Nu facem nici cel mai mic gest pentru a le afla. Ne lasam "traiti", ne lasam dusi fara nici cel mai mic gest de revolta. Dorinta de cunoastere ne lipseste cu desavarsire. Dependentele de toate felurile, ca o trasatura a acestui veac in care traim, sunt expresia suprema a acestei neputinte: ajungem sa fim stapaniti de obiceiuri, fara a mai avea constiinta lipsei lor de sens si fara a ne mai intreba daca ceea ce facem este bine sau rau.
     Solutia ar fi sa ne intrebam mereu, sa cautam dincolo de actiunile noastre concrete, sensul lor profund. Daca am cauta sa constientizam ceea ce facem, chiar si in actele simple, cum este acela de a manca, ne-am reorienta probabil modul de hranire, am cauta sanatatea si nu placerea. Daca ne-am intreba de fiecare data "De ce fac lucrul acesta, imi este folositor trupului, sufletului, este indreptat catre binele meu sau al celor din jur?".
    Oare suntem capabili?