Violare vizuala......

Iata ca am ajuns sa folosesc si acest cuvant ,,violare'', insa in scopul bun de a pune in evidenta si in balanta in acelasi timp privirea si modul de a intelege ,,aceasta arta''! DA! Privirea este o arta ce multi putin o inteleg, sau chiar deloc, dar bucuria acestui dar de a intelege si descoperi lumina ochilor celui de langa tine, nu poate decat sa intelegi mult mai bine si mai profund societatea si in special oamenii societatii.

Surasul fiecarei priviri ale noastre nu poate decat sa incalzeasca si sa dezmierde sufletul celui de langa tine, cat si bucuria de a fi aproape langa tine!

Deci......Privirea este comoara sufletului, comoara ce multi o doresc, dar multi nu o inteleg, comoara ce schimba vieti sau alimenteaza suferinte!

Priviti cu incredere!

Priviti spre viitor!

A venit si ziua de azi!!!

         DA!.... a venit ziua zilelor!.... o zi ca orisicare, dar cu o insemnatate profunda si plina de amintiri ce imi rascolesc gandurile si sentimentele, dar care ma face sa rad , sa zambesc, pentru ca viitorul e in fata!

Un viitor poate frumos...., poate mai putin placut, dar stiu ca avand alaturi familia, prietenii, si nu numai, ma fac sa-mi spun in minte...:,,E prea frumoasa, si prea placuta viata asta, ca sa pot irosi vreo zi, o secunda din ea!''

    Multumesc inca o data familiei, prietenilor si celorlalti care mi-au fost, imi sunt , si imi vor fii aproape!! Cat si increderea primita de la voi!!!

LA MULTI ANI TUTUROR!!!

LA MULTI ANI mie!!!

Tu te impaci cu tine insuti?.....

                  Am ajuns si in pragul sfasitului de luna, de sfarsit de semestru scolar, in care acest ,,sfarsit'' marsaluieste prin gandurile si sentimentele noastre, ale tuturor! Aud, vad, simt, gandesc, imi dau seama de realitate, de situatia in sine, cat si intelegerea celui apropiat, al prietenilor, cat si a celor ce cred ca viata este un joc ce are un Sfarsit fericit. 

                 Apar situatii neprevazute, apar situatii in care iti pui  o intrebare, sau mai multe: ,,Oare eu ma impac cu mine insumi?", ,,Oare tot ce gandesc este bine, este confortabil sa merg pe acel drum?''. Iata cateva intrebari care framanta, si framanta pana la epuizare gandurile, inimile si sufletele unora dintre noi, care pana la urma golesc  din dorintele si incercarile noastre!

Toate aceste lucruri ne fac viata o ,,cusca a nefericirii'', si a deznadejdii, ce poate sa ne ,,inghita'', fara a avea scapare.....

  Traieste-ti viata cu cap, si puneti o intrebare simpla: Oare ma impac cu mine insumi? 

FII TU INSUTI SI IUBESTE-TI APROAPELE!!!!

Prietenie......speranta....

     Cu multa simpatie, doresc sa impartasesc cu voi cateva cuvinte despre speranta fiecaruia dintre noi, dorinta de prietenie si prietenia adevarata!

   Speranta este o putere magnifica care iti poate da tot ce nu ai si ceea ce iti doresti dar aceea fiind ceva imposibil!
De fiecare data cand suntem tristi si simtim ca totul cade pe langa noi ni se spune: ‘Speranta moare ultima‘.Oare asa o fi? Speranta nu este ceva sigur ce iti da convingerea ca lucrurile vor lua o intorsatura buna, ci convingerea ca ceea ce faci are sens indiferent ce intorsatura iau lucrurile.
Ce e si cu speranta asta?Oare ne-ar fi mai bine si mai usor fara … e autoamagire,o modalitate de a amana acceptarea unei situatii care nu-ti convine,este lucrul de care ne agatam cand se strang norii,si credinta dispare credinta, motivatie … nu stiu, dar asta chiar ca moare ultima, nu moare nici sa vrei s-o ucizi si, chiar daca moare tot nu se preda.
   Cred ca fara ea am putea depasi si accepta mai usor niste situatii, dar uneori ne da si putere… ca ce chestie daca ai toate datele concrete si obiective impotriva unei situatii, tu tot vei spera? Speranta este ultimul lucru care daca stii cum sa-ti masori limitele, se v-a intoarce ca un bumerang, gata-gata sa te ,,inchida''.

  Vorbind de speranta, reiese prietenia...... Un lucru ce poate sa-ti aduca mai devreme sau mai tarziu fericirea cea mault dorita, sprijinul celui apropiat, cat si partea cealalta a baricadei, cum ar fi deznadejdea, suferinta si lipsa increderii de sine. Prietenia adevarata consta nu numai in a vorbi cu cineva, a te sfatui, si asa mai departe, ci mai consta in puterea de a ,,lega'' doua persoane prin  intuitia si devotamentul reciproc , creat in timp, ce poate ,,blinda'' o prietenie  pe viata!

    ,,Impletind'', daca pot spune asa, aceste doua dorinte, aceste binecuvantari, si impliniri sufletesti, duc la o STARE afectiva cum de putine ori te intalnesti!

    Crede in PRIETENIE!

    Crede in SPERANTA!

    Crezi in TINE!!!

Cunoastere si iubire

        Iata, dupa o pauza de cateva zile, in care am putut vedea si simti cum lumea evolueaza suparata, trista si fara a avea stabilitate, m-am gandit sa postez cateva lucruri simple la prima vedere, dar extrem de importante si semnificative completarii unui ''puzzle al vietii''
       Fiecare dintre noi isi orienteaza viata catre ceva, fiecare isi cauta un sens vietii. Toti ne dorim o viata frumoasa, fara "hopuri", fara evenimente de natura sa o perturbe. Pentru a trai frumos trebuie sa reusim sa imbinam, sa armonizam - nu intamplator, termenul "armonie" desemneaza o stare de echilibru intre doua contrarii.Poate cheia ar fi imbinarea celor doua piese: cunoasterea si iubirea. Fiecare dintre ele este la fel de importanta.
Fara sentimente, in speta fara iubire, suntem aproape fara viata. Aceasta este, de fapt, lectia lui Iisus: este lectia iubirii. Prin iubire, totul capata sens.Totul se rezuma la acest sentiment atat de frumos, dar atat de greu de atins: "daca dragoste nu e, nimic nu e".

     Cunoasterea este, insa, la fel de importanta. Daca ne-am intreba de fiecare data pentru ce infaptuim ceva , lipsa de sens a multora din actiunile noastre ar iesi la iveala . Traim uneori ca niste orbi, intr-o lume ale carei legi ne scapa. Nu facem nici cel mai mic gest pentru a le afla. Ne lasam "traiti", ne lasam dusi fara nici cel mai mic gest de revolta. Dorinta de cunoastere ne lipseste cu desavarsire. Dependentele de toate felurile, ca o trasatura a acestui veac in care traim, sunt expresia suprema a acestei neputinte: ajungem sa fim stapaniti de obiceiuri, fara a mai avea constiinta lipsei lor de sens si fara a ne mai intreba daca ceea ce facem este bine sau rau.

     Solutia ar fi sa ne intrebam mereu, sa cautam dincolo de actiunile noastre concrete, sensul lor profund. Daca am cauta sa constientizam ceea ce facem, chiar si in actele simple, cum este acela de a manca, ne-am reorienta probabil modul de hranire, am cauta sanatatea si nu placerea. Daca ne-am intreba de fiecare data "De ce fac lucrul acesta, imi este folositor trupului, sufletului, este indreptat catre binele meu sau al celor din jur?".

    Oare suntem capabili?

Viata vazuta prin oglinda... destinului..

          In timp ar trebui sa ne mai punem intrebari.. una din ele trebuie sa fie cea mai importanta..cine mai suntem pe dinauntru? Spiritul nostru de copilasi va pleca daca noi il vom supara cu gandurile noastre..pentru ca atunci e cel mai pur..cand traim totul la intensitate maxima..fara a mai exista ziua de maine..fara a amesteca culorile..si sa avem rabdare si intelepciune ca in fiecare zi sa punem noi culorile in conturul tabloului daruit de divinitate..Doar asa vom razbi prin timp..prin viata..doar asa ne putem pastra frumosi fara a fi afectati de pesimism..cenusiu..tristeste…doar atunci cand avem capacitatea de a intelege la alt nivel o traire..cand ai puterea sa fii profund si sa evoluezi prin culoarea daruirii de suflet..cand ne privim in oglinda potrivita..cand nu alergam dupa lucruri efemere..himere..iluzii..cand ne acceptam asa cum suntem..si nu mai luptam cu nimeni si nimic..

                Greseala noastra e doar atunci cand facem din viata o lupta..din propriul destin..pana la urma destinul e conturat tot de noi..depinde de cat de talentati suntem ca si pictori..Prin infinitele oglinzi ne compunem gandurile..sentimentele...chiar PROPRIA VIATA!

Ganduri, idei, momente....

        In fiecare dimineata ne trezim din somn, si din visele noastre si intram in starea careia noi ii zicem trezire. Un suvoi continuu de ganduri, majoritatea din ele repetitive, caracterizeaza starea obisnuita de veghe. Atunci ce se intampla cand ne trezim spiritual? NE TREZIM DIN IDENTIFICAREA CU GANDURILE NOASTRE! Toti cei care nu sunt treziti spiritual se identifica total cu gandurile mintii si se misca datorita lor. Este vorba de vocea neincetata din capul lor. Dar gandirea este compulsiva! Nu te poti opri, sau asa se pare, ca nu poti. Este si o patima pentru ca ea creeaza dependenta. Tu nu mai vrei deloc sa te opresti, nici atunci cand suferinta generata de zgomotul neincetat al mintii devine de nesuportat.

       Momentul present, in cel mai bun caz este ceva… ce se sfarseste repede, sau un pas spre viitor, si toate astea, pentru ca viitorul promite implinire, si salvare, intr-o forma sau alta. Problema este ca viitorul nu vine niciodata. Iar viata este intotdeauna, acum! Orice s-ar intampla, orice experimentati, sunteti, ganditi sau faceti – totul se intampla numai acum! 

      O lectie de viata, o lectie de suflet, un sfat ce trebuie urmat de noi toti!

ACELA DE A NE TRAI CLIPA, DE A NE TRAI MOMENTELE VIETII ACUM!!

                          Mai tarziu nu se stie!