sâmbătă, 9 aprilie 2011

O adiere numita:....Afectiune!...


 O mica pauza nu strica nimanui! Asadar, am reusit sa ma incadrez in aceasta zicala si cu ''ajutorul''  valurilor de ganduri si sentimente ,  au avut ca rezultat  aceasta  mica poezie de suflet. Va multumesc!
 
Mă simt ca într-un nor
De-a ta iubire învăluit
Într-un desăvârşit amor,
Nemărginit şi infinit.

Iubirea ne copleşeşte
Mereu strâns şi îmbrăţişaţi,
Pe noi azi ne contopeşte
În noapte doar alăturaţi.

Iubirea ne tot strânge
Cu braţele-i primitoare,
Nimic nu o va mai frânge
Şi va fi mai arzătoare.

 Arzatoare precum focul,
 Greu de stins, asa-i norocul!
...................................




2 comentarii:

  1. vad foarte multa pofta de viat in scrierile astea cateva pe care le-am citit si asta e un lucru bun pentru ca in majoritatea lor poetii sunt tristi, ma bucur ca am gasit blogul asta, voi reveni si alta data, sper la scrieri noi

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu intarziere iti multumesc, si iti urez mult succes!

    RăspundețiȘtergere