In timp ar trebui sa ne mai punem intrebari.. una din ele trebuie sa fie cea mai importanta..cine mai suntem pe dinauntru? Spiritul nostru de copilasi va pleca daca noi il vom supara cu gandurile noastre..pentru ca atunci e cel mai pur..cand traim totul la intensitate maxima..fara a mai exista ziua de maine..fara a amesteca culorile..si sa avem rabdare si intelepciune ca in fiecare zi sa punem noi culorile in conturul tabloului daruit de divinitate..Doar asa vom razbi prin timp..prin viata..doar asa ne putem pastra frumosi fara a fi afectati de pesimism..cenusiu..tristeste…doar atunci cand avem capacitatea de a intelege la alt nivel o traire..cand ai puterea sa fii profund si sa evoluezi prin culoarea daruirii de suflet..cand ne privim in oglinda potrivita..cand nu alergam dupa lucruri efemere..himere..iluzii..cand ne acceptam asa cum suntem..si nu mai luptam cu nimeni si nimic..
Greseala noastra e doar atunci cand facem din viata o lupta..din propriul destin..pana la urma destinul e conturat tot de noi..depinde de cat de talentati suntem ca si pictori..Prin infinitele oglinzi ne compunem gandurile..sentimentele...chiar PROPRIA VIATA!
